Tipurile de sânge

Membrana celulelor roşii din sângele nostru conţine mai multe antigene dintre care cele mai importante sunt antigenele A, B şi 0. După grupa sanguină specia umană este împărţită în persoane cu grupa 0, cu grupa A, cu grupa B şi cu grupa AB. Fiecare persoană moşteneşte un antigen de la un părinte şi un antigen de la celălalt părinte; aceste antigene îi  determină grupa sanguină.

Antigenele A şi B sunt antigene "dominante". Acest lucru înseamnă că dacă o persoană are un antigen B şi un antigen 0, antigenul dominant B va determina tipul grupei sanguine al persoanei. Mai mult, două persoane cu acelaşi tip de sânge pot avea perechi de antigene diferite, adică o persoană cu grupa sanguin ... Detalii... »

Genetica este o ramură a biologiei şi a ştiinţei în general care studiază două proprietăţi foarte importante ale organismelor şi anume ereditatea şi variabilitatea. Ereditatea este proprietatea organismelor vii de a-şi transmite trăsăturile urmaşilor.

Variabilitatea este proprietatea organismelor de a se diferenţia de genitori (părinţi). Chiar dacă un organism moşteneşte trăsături ale genitorilor săi, el se diferenţiază, devenind un organism nou. Prin intermediul variabilităţii se formează noile specii.

Ereditate şi variabilitate

D ... Detalii... »

Transmiterea caracterelor ereditare a fost unul din marile mistere ale vieţii. Dar în secolul al XIX-lea un călugăr ceh, Gregor Mendel, a descoperit legile (trei la număr) care guvernează ereditatea, denumite în cinstea sa legile mendeliene ale eredităţii.

Mendel, prin experienţe de hibridizare pe mazăre (Pisum sativum), a descoperit aceste legi, cunoscute ca legile mendeliene ale eredităţii. Hibridizarea este încrucişarea între două organisme care se deosebesc printr-un anumit număr de ca ... Detalii... »

nspirat de cercetările lui Mendel, zoologul american Thomas Hunt Morgan începe să studieze genetica şi elaborează teoria cromozomială a eredităţii. Pentru elaborarea acestei teorii face studii pe Drosophila melanogaster (musculiţa de oţet).

Drosophila melanogaster-cobai în genetică

Drosophila melanogaster

Drosophila melanogaster, numită popular şi musculiţa de oţet este acea musculiţă întâlnită deseori în apropierea fructelor fermentate şi a recipientelor cu băuturi alcoolice. Această musculiţă reprezintă pentru studiile de genetică ceea ce reprezintă şobolani albi pentru cele de fiziologie. Est ... Detalii... »

Mutaţiile care determină bolile genetice neereditare sunt: aberaţiile numerice şi aberaţiile structurale ale cromozomilor. Poliploidiile (multiplicarea numărului de seturi haploide) sunt letale la om. Aneuploidiile, care se referă la modificare numărului de cromozomi dintr-o pereche, pot fi monosomii sau trisomii şi sunt întâlnite în boli precum sindromul Down, sindromul Turner sau sindromul triplu X, descrise în continuare.


Sindromul Down

Sindromul Down, denumit şi trisomia 21 este determinat de apariţia unui cromozom în plus în perechea de cromozomi 21. Persoanele care suferă de acest sindrom ... Detalii... »

Dacă articolul anterior am discutat despre bolile genetice neereditare, acum vom analiza bolile sau afecţiunile genetice ereditare. Aceste afecţiuni sunt determinate de mutaţiile genice. Vorbim despre polidactilie, albinism, fenilcetonurie, cretinism guşogen ş.a.

Caractere patologice dominante

Aceste afecţiuni genetice ereditare poartă numele de caractere patologice, deoarece nu pot fi denumite ca boli. Bolile sunt definite ca tulburări funcţionale ale  organismului, care influenţează negativ capacitatea funcţională normală a organismului. Aceste caractere nu sunt perturbări ale funcţiei organismului, ci carac ... Detalii... »

Corpul uman este format din miliarde de celule microscopice. O celulă umană obişnuită este de aproape zece ori mai mică decât diametrul unui fir de păr. Celulele dumneavoastră sunt clasificate în aproximativ 200 de tipuri diferite. De exemplu, celulele din piele, cele musculare, cele osoase şi cele sangvine îndeplinesc funcţii diferite: fac pielea moale, muşchii flexibili, oasele solide şi sângele lichid. Funcţia fiecărei celule depinde în cea mai mare măsură de tipul genelor activate din totalul celor aproximativ 40.000 de gene.

Cromozomi, gene şi ADN
Fiecare celulă, cu excepţia hematiilor mature, are un centru de control numit nucleu. Nucleul adăposteşte ADN-ul conţinut în două seturi a câte 23 de cromozomi ... Detalii... »

Rezultatele unui studiu efectuat de către un grup de cercetători italieni şi americani care au analizat date provenind de la 40 spitale din Europa arată că femeile care au avut un infarct înainte de 60 de ani riscă de două ori mai mult să îşi piardă viaţa faţă de bărbaţii în aceeaşi situaţie. Se pare că există cauze de natură hormonală şi genetică.

Femeile sub 60 de ani care au avut un infarct riscă mult mai mult decât bărbaţii să îşi piardă viaţa, chiar atunci când tratamentul este identic şi infarctul a fost, într-o primă fază, depăşit cu bine. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către cercetători de la Universitatea din Bologna şi Universitatea California din Los Angeles, rezultatele studiului fiind publicate în revista The Journal of the American Medical Association.

Cercetă ... Detalii... »