Ce sunt nitraţii? Ionul nitrat (azotat)
este alcătuit din oxigen şi nitrogen (azot) şi se găseşte în mod natural
în pământ, unde serveşte ca sursă de azot plantelor, fiind necesar
creşterii acestora. Azotul, potasiul şi fosforul sunt cele trei minerale
ce sunt esenţiale dezvoltării plantelor.
Azotaţii sunt o parte importantă a
ciclului azotului în natură, apărând atât ca rezultat al descompunerii
de către microbi a resturilor de materie animală şi vegetală aflate în
putrefacţie, cât şi a oxidării de către bacteriile aflate în rădăcinile
legumelor a azotului din aer.
Pe măsură ce plantele cresc, utilizează
toate resursele de azot din sol, ce trebuie apoi reînnoite, în general
prin intermediul fertilizatorilor precum nitratul de amoniu. Nitraţii sunt foarte solubili în apă şi pot reprezenta o problemă dacă pătrund în apele subterane într-o cantitate prea mare.
Methemoglobinemia, cunoscută mai mult sub numele de "boala albastră” este
o boală ce afectează de regulă bebeluşii cu vârste mai mici de şase
luni şi este provocată de excesul de azotaţi din apa potabilă.
Bacteriile din stomacul bebeluşului reduc nitraţii în nitriţii, care la
rândul lor reacţionează cu hemoglobina, molecula transportoare de oxigen
din sânge. Rezultatul este formarea metemoglobinei, care nu transportă
oxigenul în mod eficient, conducând la insuficienţă de oxigen.
Această problemă nu apare la adulţi,
deoarece aciditatea ridicată a stomacului acestora limitează dezvoltarea
şi înmulţirea bacteriilor reducătoare de azotaţi. Saliva conţine şi ea
bacterii ce pot transforma azotaţii în nitriţi, dar nu într-o cantitate
suficientă pentru a afecta transportul oxigenului. Au existat
îngrijorări în legătură cu faptul că se formează totuşi cantităţi
suficiente de nitriţi pentru ca reacţiona cu aminele ce se găsesc în mod
natural în alimente, ceea ce duce la formarea de nitrozoamine,
substanţe cancerigene. Însă studiile asupra oamenilor expuşi la niveluri
ridicate de nitrat nu au indicat un risc mărit de îmbolnăvire. Din
contră, azotaţii ar putea chiar conferi protecţie împotriva bolilor la
inimă.
Legumele cu frunze, precum spanacul, salata şi sfecla sunt
bogate în azotaţi, iar consumul acestora ar putea reprezenta secretul
dietei mediteraneene, consistentă cu menţinerea sănătoasă a inimii. Cel
puţin aşa sugerează nişte cercetări preliminare de la Colegiul de
Medicină "Albert Einstein" din New York. Doctorul David Lefer şi colegii
săi au emis o teorie conform căreia nitriţii din sânge ar putea
reprezenta o sursă de oxid de azot, substanţă chimică ce dilatează
vasele de sânge şi îmbunătăţeşte circulaţia, ceea ce este vital după
atacurile de cord. Nitriţii se pot obţine din azotaţi, aşadar
cercetătorii şi-au testat ipoteză dându-le unor şobolani apă cu azotaţi
sau nitriţi şi simulând după aceea un atac de cord prin oprirea
temporară a curgerii sângelui către inimă.
Rezultatele au fost impresionante.
Efectul asupra muşchiului inimii a fost cu 48% mai redus la şoarecii ce
consumaseră apă cu azotaţi sau nitriţi decât în cazul celorlalţi. Este
interesant de observat că dieta mediteraneană cuprinde o cantitate de
100 de ori mai mare decât dieta obişnuită din America. Lefer admite că
studiul nu demonstrează direct efectul protector al azotaţilor sau
nitriţilor la oameni, dar sugerează că un consum sănătos de legume
bogate în nitraţi ar putea face diferenţa dintre un atac de cord uşor şi
unul grav sau mortal. De vreme ce nitriţii se acumulează şi în creier,
ar putea diminua şi efectele unui atac cerebral. Aşadar, Popeye avea
probabil o inimă destul de sănătoasă... http://blogs.mcgill.ca/oss/2013/08/30/a-new-view-of-nitrates
|