Există mai multe grupe diferite de
sânge. Acestea conţin diverse tipuri de celule şi nenumărate molecule
care oferă corpului substanţele nutritive necesare pentru ca el să
funcţioneze corespunzător. Cele două mari tipuri de celule din sânge
sunt globulele albe şi cele roşii. Globulele roşii reprezintă aproape
45% din volumul sângelui. Cele albe reprezintă mai puţin de 1%. Ceea ce
rămâne e cunoscută drept plasmă sanguină şi reprezintă aproximativ 55%
din volumul sângelui.
Înainte să explicăm ce fac exact
toate aceste componente ale sângelui, să aruncăm o privire asupra
locului de unde vin ele. De dragul simplităţii, o să spun doar că
aproape tot ce intră în componenţa sângelui ajunge acolo din tractul
digestiv, plămâni sau măduva osoasă.
Te poţi gândi la sistemul
digestiv ca la un sistem separat de restul corpului, fiind doar
localizat în acesta. Începe cu gura şi se termină cu anusul. Tot ce
intră în gura ta trebuie să fie descompus de acest sistem şi să treacă
prin el pentru a ajunge în sânge. Majoritatea substanţelor nutritive din
sânge ajung acolo pe această cale. Afirmaţia „eşti ceea ce mănânci”
este, aşadar, uimitor de adevărată!
Un alt mod prin care
lucrurile pot ajunge în sânge este prin micile paturi capilare din
plămâni. În mare parte din timp doar oxigenul de care avem nevoie şi
dioxidul de carbon de care vrem să scăpăm sunt transferate în şi din
sânge în acest fel. Inhalează totuşi ceva precum fumul de canabis şi
vezi dacă asta nu e o cale foarte rapidă de a face aproape orice să-ţi
circule prin corp, doar să nu uiţi de Cheetos!
În fine:
globulele roşii şi majoritatea celor albe sunt create predominant în
măduva osoasă a oaselor mari. Producţia de globule roşii este controlată
de un hormon numit eritropoietină (EPO). Da, aceeaşi EPO pe care se
pare că Lance Armstrong a iubit-o atât de mult. Trăiască regele
trişorilor! Prezenţa şi producţia globulelor albe sunt controlate de
mecanisme complexe ale sistemului imunitar.
Există 8 tipuri
principale de sânge separate în 4 grupe. Grupele sunt A, B, AB şi 0. Ele
sunt grupate împreună pe baza prezenţei sau absenţei a ceea ce e
cunoscut drept „antigen”. Antingenii sunt substanţe din sânge care
determină sistemul imunitar să creeze anticorpi. Aceşti anticorpi
distrug apoi orice consideră sistemul imunitar a fi o ameninţare.
Antigenii specifici, care dau diferitele grupe de sânge, se găsesc la
suprafaţa globulelor roşii şi sunt cunoscuţi drept antigeni de tip A şi
de tip B. Aceştia se disting mai departe prin prezenţa unui alt tip de
antigen, cunoscut drept factorul rH. Dacă ai acest antigen, eşti
considerat pozitiv, dacă nu – negativ. Se consideră că cineva cu
antigeni de tip A şi factor rH are grupa de sânge A+. Dacă ai ambele
tipuri de antigeni şi nu ai factor rH, atunci ai grupa de sânge AB-.
Dacă nu ai antigeni A şi B, atunci ai grupa 0.
Toate acestea
contează din cauza acelor anticorpi creaţi de sistemul tău imunitar.
Cineva cu grupa A va avea anticorpi pentru grupa B, iar cineva cu grupa B
va avea anticorpi pentru grupa A. Grupa 0 are anticorpi atât pentru
grupa A, cât şi pentru grupa B. Dacă ar fi să-i dai cuiva cu grupa B
sânge de grupa A, anticorpii săi ar ataca globulele roşii de tip A,
cauzând efecte secundare nedorite, inclusiv o posibilă moarte.
Acum că ştim care sunt diferitele grupe de sânge, să aruncăm o privire asupra lucrurilor din interiorul lor.
Globulele
roşii sunt cele care transportă oxigenul prin corp şi elimină dioxidul
de carbon din celule. Sunt alcătuite dintr-o proteină cunoscută sub
numele de hemoglobină. Ea face ca globulele roşii să fie roşii şi
numărul lor mare face ca sângele să aibă aceeaşi culoare. (Şi luaţi
aminte, contrar credinţei populare, sângele neoxigenat nu se face
albastru.)
Hemoglobina conţine mari cantităţi de fier. Acest fier
este „legat” tot de oxigen. Celulele care funcţionează corect creează
atomi de hidrogen care duc la un nivel al pH-ului mai mic decât ar fi
normal în interiorul său. Când hemoglobina este livrată celulelor care
au nevoie de oxigen, un pH scăzut va face ca fierul să elibereze
molecula de oxigen, iar celula are acum tot oxigenul de care are nevoie
pentru o metabolizare corespunzătoare. Globulele roşii ajută şi ele la
transportarea unui procent de aproximativ 14% din dioxidul de carbon şi
atomii de hidrogen de la celule către plămâni. Celelalte 86 de procente
sunt transportate în sânge ca bicarbonat (HCO3). Detaliile legate de
motivul pentru care şi modul în care asta funcţionează reprezintă o
lecţie de chimie muuuult prea lungă pentru acest articol, aşa că va
trebui pur şi simplu să mă credeţi pe cuvânt (sau să consultaţi
referinţele de mai jos pentru mai multe amănunte).
Celălalt tip
specific de celulă din sânge este globula albă. Cunoscute drept
leucocite, aceste celule fac parte din sistemul imunitar şi ajută la
protejarea corpului împotriva infecţiilor. Există 5 tipuri principale de
globule albe, în număr de aproximativ 4-10.000 pe microlitrul de sânge.
Dacă numărul acesta creşte, ai probabil o infecţie pe care corpul tău
încearcă s-o elimine.
Cele 5 tipuri principale sunt:
neutrofilele, eozinofilele, bazofilele, monocitele şi limfocitele.
Fiecare joacă un rol diferit în lupta împotriva felului de infecţie cu
care se confruntă organismul. De exemplu, neutrofilele distrug
bacteriile ingerându-le (proces numit fagocitoză). Dacă ai avea o
infecţie bacteriană, procentul de neutrofile din sânge ar creşte. Aşa că
atunci când doctorul îţi ia sânge pentru a afla ce e în neregulă cu
tine, aceste niveluri de globule albe sunt cele care îl vor ajuta să
determine cauza problemei tale.
Ultima componentă a sângelui se
numeşte plasmă. Aceasta constituie cea mai mare parte din volumul de
sânge, iar aproximativ 90% din plasmă este pur şi simplu apă, alte 8
procente sunt reprezentate de proteine cum ar fi albumina, care ajută la
transportarea moleculelor precum calciul sau medicamentele prin sânge, a
anticorpilor care se luptă cu infecţia şi a fibrinogenului şi agenţilor
de coagulare care ajută la coagularea sângelui. Celelalte 2 procente de
plasmă conţin hormoni precum insulina, electroliţi precum sodiul şi
potasiul şi substanţe nutritive precum zaharurile şi vitaminele.
Acum
că ştii ce se află în sângele tău şi practic cum funcţionează acesta,
varsă-l cu măsură. Corpul tău are nevoie de aproape fiecare parte din
el! Un ultim pont pentru voi de la un paramedic: cum să curăţaţi petele
de sânge. Dacă verşi sânge pe haine sau le pătezi cumva, pur şi simple
înmoaie-le într-un litru de apă caldă cu două linguriţe de detergent de
rufe şi o linguriţă de amoniac timp de aproximativ 15 minute. Apoi
îndepărtează tot amoniacul şi spală-le normal. (Şi ţine minte: nu le
usca până când pata nu dispare complet.) Bam! Hainele tale vor fi
lipsite de sânge şi vei fi pregătit pentru următoarea bătaie!
Date suplimentare:
-
Atunci când aţi citit despre globulele roşii, e posibil să fi auzit de
termenul „hematocrit”. Acesta reprezintă pur şi simplu o măsurătoare pe
care doctorul o foloseşte pentru a determina procentul de globule roşii
din sânge. Dacă volumul tău total de globule roşii din sânge ar fi de
48%, atunci hematocritul tău ar fi 48.
- Este posibil să fi auzit
şi de termenul „ser”. Serul sanguin este pur şi simplu tot ce aparţine
plasmei, cu cu excepţia fibrinogenului şi a agenţilor de coagulare.
-
Grupa sanguină este o trăsătură moştenită, transmisă mai departe de
părinţii tăi. Grupa ta sanguină va depinde de grupele acestora. 0+ este
cea mai comună, în ce timp ce AB- este cea mai rară. Diferitele grupuri
etnice au procentaje mai mari din anumite grupe. De exemplu, hispanicii
tind să aibă în special grupa 0. Asiaticii tind să aibă în special B.
-
Dacă nu-ţi cunoşti grupa sanguină şi ai nevoie de o transfuzie rapid,
înainte ca doctorul să poată determina ce grupă ai, globulele roşii de
tip 0+ pot fi date majorităţii oamenilor, la fel ca şi plasma de tip
AB+. De aceea, oamenii cu aceste grupe sanguine sunt consideraţi
donatori universali.
- Globulele roşii nu conţin nucleu. Ele pot,
de asemenea, să-şi schimbe forma. Asta le ajută să încapă prin
numeroase vase sanguine mai mici din corp. Din nefericire, lipsa
nucleului şi leziunile cu care celula se alege atunci când se înghesuie
prin vase sanguine mici limitează durata de viaţă a acesteia. Globula
roşie de rând supravieţuieşte în jur de 120 de zile. Dacă trupul tău nu
înlocuieşte globulele roşii distruse, ai putea avea un hematocrit
scăzut. Acest fapt mai e cunoscut şi sub numele de anemie.
-
Ciclul de viaţă al globulelor albe variază în funcţie de tipul de
celulă. Poate dura de la 12 ore până la mai mulţi ani. Dacă, în timp, ai
în mod constant un număr mare de globule albe, ai putea avea leucemie.
Leucemia este un tip de cancer al sângelui. Un pacient care suferă de ea
poate avea în jur de 50.000 de globule albe pe microlitrul de sânge! http://www.todayifoundout.com/index.php/2013/06/how-blood-works-and-the-difference-between-blood-types/ |