O echipă internaţională de cercetători (Karolinska Institutet, Suedia) a "cartografiat" pentru prima dată toate genele care sunt activate în primele zile ale unui ovul uman fecundat. Studiul, publicat în revista Nature Communications, asigură o înţelegere profundă a stadiului embrionic de dezvoltare a omului, iar cercetătorii speră să poată utiliza rezultatele pentru a identifica soluţii împotriva infertilităţii.

La început omul este o simplă celulă fecundată. La o zi după fecundare devine 2 celule, după 2 zile - 4 celule, după 3 zile - 8 celule şamd, la naştere fiind miliarde de celule. Ordinea în care genele se activează după fecundare rămăsese unul dintre teritoriile neexplorate ale dezvoltării umane.

Sunt aproximativ 23.000 de gene în total. În studiul de faţă cercetătorii au descoperit că doar 32 dintre aceste gene sunt activate în primele două zile după fecundare, dar în a treia zi sunt deja 129 de gene activate. Şapte dintre gene nu fuseseră descoperite până acum.

"Aceste gene reprezintă "cheia de pornire" necesară declanşării dezvoltării embrionare. Este asemănător aruncării unei pietre în apă şi observării ulterioare a undelor propagându-se de-a lungul suprafeţei apei", afirmă conducătorul studiului, profesorul Juha Kere, Departamentul de bio-ştiinţe şi nutriţie, Karolinska Institutet.

Cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă de analiză pentru a descoperi noi gene. Majoritatea genelor codifică proteine, dar sunt secvenţe de ADN care se repetă ce sunt considerate de regulă ADN inutil (eng. junk DNA), dar care, în fapt, sunt importante pentru reglarea exprimării genetice. În studiul menţionat cercetătorii au arătat că genele nou identificate pot interacţiona cu "ADN-ul inutil", iar acest aspect este esenţial pentru iniţierea dezvoltării.

Exprimarea genică (exprimarea genetică) desemnează în biologia moleculară și în genetică procesul (ansamblul proceselor biochimice) prin care informația ereditară stocată într-o genă este utilizată în sinteza unor molecule funcționale (în special proteine, dar și anumiți ARN care nu sunt traduși în proteine) în celule.

"Rezultatele noastre asigură noi perspective privind reglarea dezvoltării embrionice timpurii a omului. Am identificat noi factori ce ar putea fi folosiţi în reprogramarea celulelor în aşa-numitele celule stem pluripotente, care pot duce la descoperirea unor tratamente pentru o plajă largă de boli şi, posibil, la tratarea infertilităţii", crede Outi Hovatta, profesor în Departamentul de ştiinţă, intervenţie şi tehnologie clinică, Karolinska Institutet.