Acesta nu este un fruct atrăgător. Aspectul său seamănă cu pielea de pe spatele unui aligator. De fapt, uneori este numit "para aligatorului". Şi a fost evitat de către unii oameni din cauza conţinutului său ridicat de grăsimi. Într-adevăr, avocado este bogat în lipide.

 

 

Un singur fruct poate conţine până la 30 de grame de grăsime, mai mult decât orice alt fruct. Dar există un mare semn de întrebare. Nu toată grăsimea este creată în acelaşi fel. Acidul oleic, grăsimea care se găseşte în avocado, este un acid gras mono-nesaturat, care este în realitate corelat cu un risc redus de a suferi de o boală cardiovasculară. Acelaşi acid gras se găseşte, de asemenea, în măsline şi unele studii provocatoare au ar ... Detalii... »

Ce sunt nitraţii? Ionul nitrat (azotat) este alcătuit din oxigen şi nitrogen (azot) şi se găseşte în mod natural în pământ, unde serveşte ca sursă de azot plantelor, fiind necesar creşterii acestora. Azotul, potasiul şi fosforul sunt cele trei minerale ce sunt esenţiale dezvoltării plantelor.

 

 

 

Azotaţii sunt o parte importantă a ciclului azotului în natură, apărând atât ca rezultat al descompunerii de către microbi a resturilor de materie animală şi vegetală aflate în putrefacţie, cât şi a oxidării de către bacteriile aflate în rădăcinile legumelor a azotului din aer.

Pe măsură ce plantele cresc, utilizează toate resursele de azot din sol, ce trebuie ap ... Detalii... »

De ce este iodul adăugat în sare? Când în 1811 Bernard Courtois a observat fumul violet produs atunci când era curăţat rezervorul de extracţie al algelor marine, nu şi-a imaginat câtuşi de puţin că pregătea terenul pentru una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul nutriţiei din istorie. Să revenim un pic. Courtois deţinea o fabrică care producea azotat de potasiu, cunoscut mai bine sub numele de salpetru.

 

 

Această substanţă era o componentă extrem de importantă  a prafului de puşcă şi se afla la mare cerere în rândul armatei. O sursă de nitrat de potasiu era materia vegetală şi Courtois a constatat că algele descompuse întrunesc calităţile necesare.  Dar era necesar ca rezervoarele mari care erau utilizate pentru ... Detalii... »

"Singurul lucru de care trebuie să ne fie teamă este însăşi frica", a spus Franklin D. Roosevelt. S-ar putea să se fi referit la ceea ce şi cercetările au demonstrat şi anume că oamenii sunt dispuşi să îndure un pic mai multă durere, dacă astfel îşi petrec mai puţin timp în aşteptarea acesteia. Teoriile clasice ale luării deciziilor presupun că oamenii se grăbesc spre o recompensă de moment şi amână pedepsele, pentru că suntem obişnuiţi să dăm mai puţină greutate evenimentelor ce vor surveni într-un timp mai îndepărtat.

 

 

Este vorba despre aşa-numita "reducere a timpului". Dar această teorie este complet desconsiderată atunci când intervine durerea. O explicaţie ar putea fi faptul că anticiparea durerii este neplăcută în sine, fii ... Detalii... »

Când cineva spune că o substanţă dă dependenţă, asta poate însemna două lucruri: că provoacă o dependenţă fizică, atunci când corpul tău începe să depindă de prezenţa unei anumite substanţe pentru bunăstarea sa fizică şi că a început să modifice procesele obişnuite pentru a se adapta la noua normalitate artificială. Lipsa bruscă a acelei substanţe nu-i va da corpului suficient timp să compenseze pentru ea. Efectele vor fi simptomele specifice sevrajului, precum greaţa, vărsăturile, dureri în piept, dureri de cap şi musculare, convulsii, transpiraţie incontrolabilă şi dificultăţi de respiraţie.

 

Alcoolul e un exemplu în acest sens. Dacă nu îl consumi în mod normal şi te-ai hotărî dintr-o dată să bei ca un student în vacanţa de primăvară, corp ... Detalii... »

Există mai multe grupe diferite de sânge. Acestea conţin diverse tipuri de celule şi nenumărate molecule care oferă corpului substanţele nutritive necesare pentru ca el să funcţioneze corespunzător. Cele două mari tipuri de celule din sânge sunt globulele albe şi cele roşii. Globulele roşii reprezintă aproape 45% din volumul sângelui. Cele albe reprezintă mai puţin de 1%. Ceea ce rămâne e cunoscută drept plasmă sanguină şi reprezintă aproximativ 55% din volumul sângelui.

 

Înainte să explicăm ce fac exact toate aceste componente ale sângelui, să aruncăm o privire asupra locului de unde vin ele. De dragul simplităţii, o să spun doar că aproape tot ce intră în componenţa sângelui ajunge acolo din tractul digestiv, plămâni sau măduva osoasă.

T ... Detalii... »

... Detalii... »