 Corpul omenesc este format din trilioane
de celule. Celulele sistemului nervos, numite celule nervoase sau
neuroni, sunt specializate în transmiterea mesajului prin intermediul
unui proces electrochimic. Creierul uman are aproximativ 100 de miliarde
de neuroni.
Neuronii există în diferite forme şi
mărimi. Unii dintre cei mai mici neuroni au corpuri celulare ce au numai
4 microni lăţime. Unii dintre cei mai mari neuroni au corpuri celulare
care sunt peste 100 de microni lăţime. (Reamintiţi-vă că un micron este
egal cu a mia parte dintr-un milimetru!).
Neuronii se aseamănă cu celelalte celule din corpul uman în anumite privinţe, cum ar fi:
-Neuronii sunt înconjuraţi de membrane.
-Neuronii au un nucleu ce conţine gene.
-Neuronii conţin citoplasmă, mitocondrii şi alte „organite”.
Totuşi, neuronii diferă de celelalte celule din organismul uman prin faptul că:
-Neuronii
au prelungiri specifice numite dendrite şi axoni. Dendritele aduc
informaţia la corpul celular, iar axonii o preiau de la corpul celular.
-Neuronii comunică între ei prin intermediul unui proces electrochimic.
-Neuronii
formează conexiuni specializate numite „sinapse” şi produc compuşi
chimici speciali numiţi „neurotransmiţători” care sunt eliberaţi la
nivelul sinapsei.
Neuronul. Structură
O modalitate de clasificare a neuronilor este prin intermediul numărului de extensii care se extind de la corpul celular al neuronului (soma).
Neuronii bipolari au două procese care se extind de la corpul celular (exemple: celulele retinei, celulele epiteliale olfactive).
Neuron pseudounipolar
Celulele pseudounipolare
(exemplu: celulele ganglionului rădăcinii dorsale). De fapt, aceste
celule au mai degrabă 2 axoni în locul unui axon şi al unei dendrite. Un
axon se extinde central către măduva spinării, iar celălalt axon se
extinde către piele sau muşchi.
Neuronii multipolari
au numeroase procese care se extind de la corpul celular. Cu toate
acestea, fiecare neuron are doar un singur axon (exemple: neuronii
motori spinali, neuronii piramidali, celulele Purkinje).
Neuronii pot fi, de asemenea, clasificaţi în funcţie de direcţia în care transmit informaţia.
Neuronii senzitivi
(sau aferenţi): trimit informaţia de la receptorii senzitivi (exemplu:
în piele, ochi, nas, limbă, urechi) CĂTRE sistemul nervos central.
Neuronii motori (sau eferenţi): trimit informaţia DE LA sistemul nervos central către muşchi ori glande.
Interneuronii:
trimit informaţia între neuronii senzitivi şi neuronii motori.
Majoritatea interneuronilor este localizată în sistemul nervos central.
Există mai multe diferenţe între axoni şi dendrite:
Axonii
|
Dendritele |
| Transmit informaţia de la corpul celular |
Aduc informaţia la corpul celular |
Suprafaţă netedă
|
Suprafaţă rugoasă (spini dendritici) |
| De obicei doar un singur axon per celulă |
De obicei mai multe dendrite per celulă |
| Fără ribozomi |
Au ribozomi |
| Pot avea mielină |
Fără teacă de mielină |
| Se ramifică la distanţă de corpul celular |
Se ramifică în apropierea corpului celular
|
Ce se găseşte în interiorul unui neuron?
Un
neuron are la fel de multe organite celulare cum sunt mitocondria,
citoplasma şi un nucleu, ca şi celelalte celule din organism.
 Nucleul – conţine
material genetic (cromozomi) ce include informaţia necesară dezvoltării
celulare şi sintezei proteinelor necesare întreţinerii şi supravieţuirii
celulare.
Nucleolul – produce ribozomi necesari pentru translaţia informaţiei genetice în proteine
Corpii Nissl – grupuri de ribozomi folosiţi la sinteza proteică
Reticulul endoplasmatic (RE)
- sistem de tuburi pentru transportul materialelor la nivelul
citoplasmei. Poate avea ribozomi (RE rugos) sau fără ribozomi (RE
neted). Cu ribozomi, RE este important pentru sinteza proteică.
Aparatul Golgi
– structură legată de membrană importantă în împachetarea peptidelor şi
a proteinelor (incluzând neurotransmiţătorii) în vezicule.
Microfilamente/ Neurotubuli – sistem de transport pentru materiale la nivelul neuronului putând fi folosit şi ca suport structural.
Mitocondria – produce energie pentru funcţionarea activităţilor celulare.
Ştiaţi că?
Neuronii sunt cele mai vechi şi mai lungi celule din corpul omenesc!
Mulţi dintre neuroni îi aveţi pentru tot restul vieţii. Deşi alte
celule mor şi sunt înlocuite, mulţi neuroni nu sunt niciodată înlocuiţi
atunci când mor. De fapt, aveţi mai puţini neuroni când sunteţi bătrâni
decât atunci când sunteţi tineri. Pe de altă parte, studii publicate în
noiembrie 1998 arată că într-o anumite parte a creierului (hipocampul),
noi neuroni pot să crească la persoanele adulte.
Neuronii pot fi destul de mari:
în cazul anumitor neuroni, cum ar fi neuronii corticospinali (de la
cortexul motor la măduva spinării) sau neuronii aferenţi primari
(neuroni care se extind de la piele către măduva spinării şi apoi în sus
la trunchiul cerebral), e vorba de o lungime chiar mai mare de 1 metru!
La mulţi ani pentru cea de-a 114-a aniversare a aparatului Golgi!
În 1898, celebrul neuroanatomist Camillo Golgi a relatat descoperirea
unui aparat asemănător unei panglici în interiorul neuronilor de la
nivelul cerebelului. Această structură îi poartă astăzi numele:
„aparatul Golgi.”
http://faculty.washington.edu/chudler/cells.html
|
