Lev Berg

Lev Semionovici Berg (în rusă Лев Семёнович Берг) (n. 14 martie 1876, Tighina - d. 24 decembrie 1950, Leningrad) a fost un geograf sovietic și biolog important ce a servit ca Președinte al Societății Geografice Sovietice între 1940 și 1950.

Lev Berg a absolvit Universitatea din Moscova în 1898. Între 1903 și 1914, a muncit la Muzeul de Zoologie din Sankt Petersburg. A fost unul dintre fondatorii Institutului Geografic, acum o facultate de geografie a Universității din Sankt Petersburg.

Berg a studiat și a determinat adâncimea lacurilor din Asia centrală, printre acestea numărându-se Balhaș și Issyk Kul. A dezvoltat doctrina de zone naturale a lui Dokuchaev, care urma să devină una dintre fundațiile biologiei sovietice. A deschis căi noi către monografe pe tema climatologiei, principalele fiind "Clima și Viața" (1922) și "Fundațiile Climatologiei" (1928).

În 1916, a publicat patru volume ale studiului Peștilor din Rusia. A 4-a ediție a fost publicată în 1949 sub numele de Pești de Apă Dulce din Uniunea Sovietică și Țările Învecinate pentru care a câștigat Premiul Stalin. Se spune că a descoperit relația simbiotică dintre somni și somon. Numele lui Berg este înfățișat în denumirile din limba latină a mai mult de 60 de specii de plante și animale.