François Jacob

François Jacob (n. 17 iunie 1920, Nancy – d. 19 aprilie 2013) a fost un cercetător și medic francez, laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină. A fost cancelar al Ordre de la Libération (fr) între anii 2007 - 2011.

În 1951 și-a terminat studiile de biologie și în 1954 și-a susținut doctoratul în biologie la Sorbona consacrat lizogeniei bacteriene (adică starea unei bacterii având integrat în genom materialul genetic al unui virus bacteriofag) și conceptului de provirusuri (un provirus sau profag este numele dat la genomului dormant al unui bacteriofag integrat în cel al bacteriei gazdă). În această lucrare el a descris, în special, consecințele biochimice ale mutațiilor punctiforme în genomul bacterian. Astfel, el a reușit să explice rezistența bacteriilor la profagi prin existența unor mecanisme genetice care pot reduce activitatea genelor profagilor.

În 1954 a început o colaborare fructuoasă de mai mulți ani cu Elie Wollman (fr), colaborare care le-a permis celor doi să înțeleagă mai bine legăturile și relațiile dintre materialul genetic al bacteriei și cel al profagului precum și procesul de conjugare între bacterii. Împreună au elaborat mai multe teori noi pentru a explica schimbul de gene între bacterii în timpul conjugării și a demonstra structura circulară a cromozomului bacterian și prezența de plasmide. Rezultatele lor au fost publicate în cartea Sexualitatea și genetica bacteriilor.

În 1958, asemănările remarcabile dintre lizogenie și posibilitatea de a induce sinteza de lactază (o enzimă care realizează degradarea lactozei) la anumite bacterii au permit lui François Jacob și Jacques Monod (fr) elucidarea mecanismelor genetice responsabile de schimbul de gene între bacterii. Aceste schimburi conferă proprietăți noi bacteriilor permițându-le, de exemplu, sintetiza de proteine. Astfel, ei au descoperit operonul lactoză la bacteria Escherichia coli, descoperire care a revoluționat înțelegerea mecanismelor de regulare a expresiei genelor la bacterii și care a fost la originea dezvoltării ingineriei genetice. În concluzia acestor lucrări, Jacob și Monod au pus la punct un model care descrie interacțiunea diferitelor tipuri de gene și proteine în timpul transcripției acidului ribonucleic (ARN).

A fost membru al Centrului Royaumont pentru o Știință a omului (Centre Royaumont pour une Science de l’Homme).